Magia perseverenței

Ediția Decembrie 2021 Dec 20, 2021

Marți, 19 octombrie 2023, ziua care va rămâne întipărită în amintirile mele pentru totdeauna...Într-o frumoasă și călduroasă zi de primăvară când soarele luminează albastra boltă cerească asemenea unei mingii de foc și copacii se mândresc cu coroanele lor impresionant de bogate ce au culoarea unui verde smarald, mă aflu la unul dintre cele mai mari cluburi sportive unde, în copilărie, am avut oportunitatea să ma antrenez și eu. Am frumoasa misiune de a ține un discurs tinerelor speranțe ce-și doreau un viitor de succes în diverse ramuri ale sportului, fiind rugată să vorbesc despre lucrul ce-mi schimbase total viața într-una mai bună și mai sănătoasă. Odată ce ajung în acea sală imensă, mă văd înconjurată de atâția oameni frumoși a căror nerăbdare și curiozitate sunt deductibile din fericirea și dezinvoltura pe care le oferă și celorlalți din jur ce par mai introvertiți. Cu câteva momente înainte de a urca pe scenă și a le împărtăși acea întâmplare specială, în depărtare zăresc o persoană specială din viața mea și simt cum mă cuprind emoțiile, deoarece nu-mi vine a crede faptul că omul ce a fost alături de mine și mi-a oferit sprijin și motivație atât în momentele bune, cât și în cele mai puțin plăcute, este aici pentru a fi lângă mine și în această importantă zi. Deodată, aud cum cineva mă strigă pentru a mă anunța că este timpul pentru a urca pe scenă în vederea susținerii acestui discurs, către care pășesc încântată.

- Mă numesc Dimitria și sunt o adolescentă cu multe aspirații în domeniul tenisului de câmp ce face parte din călătoria mea prin viață, încă din copilărie, căci el este cel ce a fost martor la creșterea și dezvoltarea mea și a reușit să-mi schimbe percepția asupra vieții, ajungând să mă descopăr. Important de știut despre sport este că se află înglobat în categoria celor mai benefice lucruri pentru organism, întrucât contribuie la evoluția armonioasă a acestuia și este foarte apreciat datorită aptitudinii sale de a suplini anumite tratamente în diverse maladii, reprezentând o modalitate sănătoasă de vindecare. Unul dintre rolurile sale esențiale este constituit de abilitatea de a dezvolta persoanele, oferind disciplină și echilibru, iar despre tenis pot povesti la nesfârșit... Prima întâlnire cu sportul alb am avut-o la 5 ani și nici acum nu voi putea uita cum s-a desfășurat acea primă zi care mi-a deschis curiozitatea și dorința descoperirii tainelor acestui sport. Eram o copilă ce se afla într-o mare sală de sport, înconjurată de foarte mulți oameni, ținând încântată o rachetă de 2 ori mai mare decât mine. Cu siguranță, atunci nu cunoșteam însemnătatea acestui sport, dar am trăit sentimente speciale și greu de descris, ce mă conectau cu acea energie și îmi dăruiau curaj în ciuda emoțiilor puternice pe care le aveam în legătură cu acel necunoscut pentru care am simțit, încă din prima clipă, atracție. Ca în orice alt sport, dificilul nu era exclus, căci pentru a-l practica era nevoie de o coordonare foarte bună și multă dedicare, dar mi-am asumat prezența la această aventură chiar dacă eram conștientă că va fi un drum lung până la împlinirea acelor dorințe. Îmi amintesc de cele 2 fete cu care îmi desfășuram antrenamentele, Teo și Sandra, cu care am legat prietenii pe viață, realizând cum sportul avea să joace un rol foarte important în crearea unor legături durabile și în îmbunătățirea comunicării noastre. Acum, pot spune că unul dintre avantajele tenisului este consituit de prietenie ce reprezintă unul dintre cele mai frumoase daruri care trebuie fructificate, deoarece un om fără prieteni devine trist și introvertit. Amintirile cele mai speciale, ce se păstrează veșnic în suflet, sunt create cu ajutorul persoanelor de calitate ce oferă respect, loialitate și corectitudine. În sport are o însemnătate mult mai mare, întrucât, antrenându-ne mereu cu aceiași copii, se ajunge la crearea unor amiciții prin intermediul sprijinului și încurajărilor care sunt acordate atât în momentele plăcute, precum cele reprezentate de o victorie, cât și în cele mai puțin plăcute, cum ar fi înfrângerile sau extenuarea din timpul antrenamentelor, acestea fiind unele foarte intense. Este foarte importantă prezența unui prieten, care să fie loial și să ofere sprijin necondiționat indiferent de situațiile prin care trece sportivul. Una dintre cele mai frumoase trăiri este evidențiată de bucuria și mândria pe care le arată un prieten în momentul unui succes, mai ales cel ce cunoaște și volumul de trudă și de ambiție ce au fost incluse în drumul spre acea reușită, sentimentul de împlinire venind în strânsă corelație cu bucuria celor din jur. Una dintre caracteristicile specifice tenisului este descoperirea unor noi oportuntăți, întrucât acesta mi-a deschis multe uși în cunoașterea unor nume importante din acest domeniu, având ocazia să cunosc o jucătoare de tenis din circuitul profesionist ce avea să-mi devină antrenoare. Onoarea pe care o simțeam când mă antrenam cu aceasta era una incomparabilă, deoarece era una dintre persoanele căreia îi admiram stilul de joc și atitudinea pe teren.

În timp ce tinerii ascultau cu mare interes experiența pe care o împărtășeam, deodată, emoțiile se intensifică și încep să văd cum sunt captivă într-un portal al cărui sfârșit nu-l cunosc. Mă aflu într-o cameră cu un colorit vesel și zăresc o luminiță. După câteva minute, realizez că mă aflu la o mare academie de tenis ce este situată pe o insulă desprinsă de lume. În acel moment mi-a încolțit ideea că sunt pe propriile forțe și că este necesară o mentalitate puternică pentru a supraviețui, întrucât nu știam cât va dura această aventură și nu am posibilitatea de a comunica cu familia, care reprezintă persoanele ce oferă iubire și sprijin necondiționat. A doua zi, aflu de la un antrenor că se apropie cu pași repezi o perioadă în care se susțin diverse competiții importante și îmi exprim acordul de a participa la ele, întrucât dorința cu care întâmpin fiecare răsărit este aceea de a câștiga un turneu la nivel înalt. Pregătirile încep, iar pe mine mă învăluie o determinare nemaiîntâlnită ce se împletește cu o ambiție constructivă ce contribuie la adaptarea mea în acest spațiu total necunoscut, însă cu care am un lucru foarte special în comun, și anume tenisul. Simt că mă desparte foarte puțin până la atingerea visului ce mă reîncarcă cu energie și speranță. Pe măsură ce timpul ne poartă pe aripile sale, realizez cât de multă muncă este necesară și simt cum fiecare antrenament mă conduce treptat spre extenuare. Între timp sufăr și o accidentare la brațul drept, care mă împiedică în procesul meu spre triumf, dar este momentul în care mi s-a confirmat importanța gândirii optimiste, deoarece m-am aflat în nenumărate situații în care am jucat cu acea durere, dar mulțumită dedicării, bucuriei aflate în practicarea acestui sport și a rezistenței pe care am reușit să mi le formez, nu am perceput-o ca pe un impediment, ci ca pe un lucru ce avea să mă întărească, contribuind în procesul meu de evoluție ca persoană. Ziua mult așteptată a venit, iar eu dau dovadă de siguranță și de încredere în ceea ce înseamnă jocul meu, dar și în psihic, căci acesta reprezintă componenta decisivă într-un meci. În timp ce mă pregătesc să intru pe teren, observ un detaliu aparte: publicul ce se află în tribună era format din extratereștrii și ființe necuvântătoare ce așteaptă cu nerăbdare începutul partidei, însă simt că se petrece ceva bizar cu mine: pentru prima dată nu-mi pot controla gândurile și debutează durerea de mână, fenomen ce nu mi s-a întâmplat niciodată la antrenamente. Deși tabloul creat era nemaivăzut, întrucât extratereștrii exclamau, iar ființele necuvântătoare aplaudau, acel meci avea să devină o mare dezamăgire pentru prestația mea. După 2 ore de luptă dublă pe teren atât cu starea mea psihică, cât și cu oponentul, am pierdut în 2 seturi: 6-4, 6-3 și nu știam că urma o perioadă și mai neplăcută în drumul spre marea mea aspirație. Dezamăgită și abătută, m-am văzut înconjurată de micuțe personaje, extratereștrii simpatici și animăluțe zâmbitoare, ce încercau să-mi amintească ideea că în viață câștigă cei care luptă neobosit. Necomunii mei prieteni au continuat să mă însoțească la fiecare meci ce urma, însă, timp de o lună am avut parte numai de înfrângeri și am ajuns în punctul în care nu mai știam cum să le gestionez, simțeam cum încep a mă afecta, dar de fiecare dată am găsit putere și ambiție să continui această călătorie în care mă aventurasem. Eșecurile ce au urmat m-au ajutat să realizez rolul vital pe care îl reprezintă echilibrul dintre corp și minte prin intermediul căruia am reușit să-mi dezvolt capacitatea de a mă asculta și de a interpreta mesajele ce-mi erau transmise de către organism, ajunsesem la a comunica cu mine, lucru ce îmi lipsise până atunci și a cărui absență îmi provocase perioada de cumpănă prin care tocmai ce trecusem. Am conștientizat ce trăire intensă lăuntrică aveam ce nu mi-a permis să renunț la visul pe care îl am, indiferent de circumstanțe. Când aceste reflecții m-au cuprins, o lumină orbitoare mi se arată de nicăieri ca o cortină ce învăluie o caleașcă albă purtată de porumbei imaculați pe capul cărora străluceau coroane în formă de minge de tenis, care mă invită într-o călătorie unică.

Deodată, văd cum mi se deschide o ușă spre sentimentul de împlinire în momentul în care zăresc un anunț cu un ultim turneu important ce se organizează. Meciul are premiera peste 2 zile, iar eu mă simt foarte încrezătoare și pregătită, după o perioadă în care am realizat importanța comunicării cu mine și a minții puternice și optimiste.

Timpul a trecut cu rapiditate, iar ziua finalei și-a făcut apariția. Pășesc sigură pe teren în fața a sute de extratereștrii și viețuitoare ale naturii și cunosc tipul de strategie de care am nevoie: dețineam o altă viziune asupra jocului, una mult mai puternică.  Concentrarea este maximă și știu doar că alerg pe teren și lupt pentru fiecare punct ca și cum este ultimul pe care îl voi juca, iar atmosfera este una ce transmite încurajare și dorință, întrucât este magică bucuria celor ce urmăresc meciul. La un moment dat, în euforia jocului și a punctelor câștigate, aud aplauzele tuturor din tribună și nu realizez ce se petrece. Ridic privirea spre tabela unde este afișat scorul și încep brusc să plâng...câștigasem. Trăiesc un sentiment de mândrie împletit cu împlinire greu de descris, încât cuvintele sunt de prisos, iar momentul în care ridic trofeul, realizez că visul meu nu mai aparține de planul imaginarului, ci este o realitate. Bucuria ce mi-a fost creată de acest moment a fost de nestăvilit, iar cei de la academie împreună cu susținătorii mei necondișionați mă felicitau pentru succesul pe care îl obținusem cu multă trudă, dedicare, speranță și motivație, iar porumbeii îmi ofereau splendidele și luminoasele lor coroane.

La un moment dat, am simțit o atingere pe umăr și am văzut din nou portalul ce m-a transpus pe insula visurilor, dar de această dată zăresc tinerii ce mă ascultă și pe antrenoarea mea ce se îndreaptă spre mine cu o diplomă. Chiar dacă am avut parte de o experiență bizară, dar totodată una feerică și din care am învățat multe lecții, îmi reiau discursul cu învățăturile extrase din călătoria magică spre necunoscut. Realizez că am fost victima propriilor emoții și continui:

-Acum, vă voi împărtăși câteva lecții pe care le-am înțeles din frumoasa călătorie purtată împreună cu tenisul, una dintre cele mai importante fiind reprezentată de conștientizarea importanței echilibrului dintre corp și minte ce ajută la gestionarea temperamentului și al gândurilor, dar și a caracterului puternic, întrucât nu trebuie să se spulbere un vis din cauza unor nereușite, ci este necesară multă trudă și speranță, deoarece într-o zi aceasta se poate împlini.

În timp ce antrenoarea îmi acordă acea diplomă, aplauzele încep să răsune în sala aceasta mare, iar tinerii sunt plini de încredere și dorință. Atunci am realizat cum o întâmplare deosebită din viața unei persoane ce are aceleași aspirații în domeniul sportului ca și ceilalți poate schimba percepția asupra cursului și a esenței vieții, îndemând tinerii să-și atingă reușitele prin dedicare, pasiune și credință.


Poveste redactată de Stan-Iulia în cadrul concursului organizat de Academia Olimpică Română, „Un condei numit fairplay”

Articol editat de Stoica Răzvan-Daniel

Tags

Great! You've successfully subscribed.
Great! Next, complete checkout for full access.
Welcome back! You've successfully signed in.
Success! Your account is fully activated, you now have access to all content.