Umbră
ce mi-e al meu?
cedez câte puțin mereu
bucăți din mine,
infime
uriașe
nevoiașe
întotdeauna lașe
mă dau inconștient
n-am nimic permanent
mi-ar trebui un pansament?
poate un medicament
dublat
triplat
într-o doză să mă sudeze în pat
să mă simt plecat
dintre vii
îmi simt membrele pustii
în timp ce visez coșmaruri
când am insomnii.
alerg în pustiuri
și mă împiedic de stafii.
caut o urmă
de inimă
și găsesc doar o umbră.
Poezie scrisă de Cîrstea Irina, clasa a X-a F
