Toamnă albastră

Oct 15, 2021

Am fumat strâmb pentru prima dată când

m-am încurcat în cămașă

albastră

și am căzut în alb-


atunci erau multe măști aruncate

și zburau peste noi și peste virus

și zburau peste noi și pe sub poduri

cu porumbeii.

Dar noi râdeam de cele de pe fața mea

prin care nu puteam să respir în stb.


Era toamnă.

Sau poate un anotimp no name,

doar al nostru și al lor: o toamnă

albastră.


O toamnă în care poți să urci scările de la municipal.

Dacă ai condiție fizică și treci de cer,

hopa! Dai de marea bucureștiului

cu valuri de spirt și spumă de bere.

din căuș bei și-apoi vezi, înțelegi de ce

ai avut mereu la mână ceasul,

în buzunar rigla.


Ca să măsori dimensiunile

pastilei de aerius pe care o primești

cinci miligrame la cinci ore.

Albastre.


Ca să măsori ochiul iubitei.

Albastru.


Ca să măsori cât faci de acasă

până la centrul de testare

de la centru

până la farmacie

de la farmacie până la mama

dracului.


Ca să măsori cele patru dimensiuni ale spațiului:

telefonul, cheile, abonamentul de metrou și masca

albastră.


Ca să măsori cât de mult am tras toți

din narghileaua cu oxigen

de am aburit cristalul viitorului

și se îneacă somonii în el.


Taci, te rog.


Hai să continuăm cu râsul în stb,

să nu ne mai gândim la somoni albaștrii sau mări de spirt.

Oricum sunt doar fantome de cuvinte

care îmi bântuie după-amiaza.

taci, uită-te la cer. Încă e

albastru.


Articol realizat de Georgescu Miriam

Copertă realizată de Guzu Dana

Articol editat de Cismaru Lucian

Tags

Great! You've successfully subscribed.
Great! Next, complete checkout for full access.
Welcome back! You've successfully signed in.
Success! Your account is fully activated, you now have access to all content.