Sfârșit

Tot ce mi-a rămas sunt un cântec și o oglindă,

în care mă privesc să te văd lângă mine

și ascult sperând că iubire o să aprindă

și o scânteie să aducă cu ea.

Să se vadă cum în timp ce lumea zâmbea,

eu mi-am început viața plângând.

Vor observa oare când?

că zâmbetul mi-a apărut

odată cu povestea mea și a ta.

Eram ca două piese de puzzle,

dar nu din aceeași poveste.

În capul meu era un carnaval

si încă nu pot trece peste,

căci am ajuns iar ca 2 străini,

de data asta străini cu amintiri.

Odată am fost de iubire plini,

iar acum iubirea noastră

e acoperită cu flori.

Eu eram un capitol al cărții tale,

iar tu în a mea titlul.

Personaj principal erai

într-un basm cusut cu acul

și ață albă.

O iubire oarbă.

Drumul către nicăieri

cu regrete și idei,

care la capăt se înfunda

la fel ca iubirea ta.

Articol redactat de Șocai Iulia Gabriela

Copertă realizată de Eremia Anca

Articol editat de Chițulescu Andreea