Povestea sufragetelor

Mar 21, 2022

Probabil toți am auzit măcar o dată de protestele femeilor pentru a obține dreptul la vot. Însă cunoaștem adevăratele sacrificii și lupte care s-au dat, pentru ca tu, acum, să poți face alegerile care îți aparțin?

Ei bine, dacă nu știi, înseamnă că acest articol este perfect pentru tine. Cu ocazia lunii martie, dedicată femeilor, am dedicat și eu acest articol pentru a povesti cât mai concis despre drepturile acestora.

În Statele Unite ale Americii

Totul a început în America în anul 1848, la Seneca Falls, New York. Acela a fost primul congres în care s-a discutat oficial despre drepturile femeilor și egalitatea dintre toți oamenii. Tot la Seneca Falls a fost înființată "Declarația Drepturilor și Sentimentelor". Întâlnirea a fost planificată de femeile din zonă cu ajutorul lui Elizabeth Cady Stanton, o scriitoare americană cunoscută în prezent pentru lupta contra inegalității.

După Războiul Civil din America, a fost adăugat amendamentul 15 în Constituție. Acesta preciza că toți bărbații, indiferent de culoarea pielii, au drepturi depline. După această adăugare, asociațiile de femei au încercat să își obțină drepturile prin diferite metode. Acestea au negociat cu partidele politice care urmau să ajungă la putere, însă promisiunile nu au fost îndeplinite.

Pentru prima dată, votul pentru femei a fost adoptat în câteva state din SUA în anul 1910. Șase ani mai târziu, au fost organizate campanii și proteste care au mobilizat întreaga America pentru a pune presiune pe conducere. Într-un final, în data de 18 august 1920, în Amendamentul 19, votul femeilor a fost legalizat în întreaga SUA. Pe 2 noiembrie 1920, la primele alegeri, 8 milioane de femei și-au exercitat dreptul la vot.

În Marea Britanie

Începutul mișcărilor feministe în Marea Britanie nu a fost la fel de bine determinat ca și cel din SUA. Asociația femeilor Sufragete din Regat a început să se afirme încet, încercând inițial să își obțină drepturile prin bunăvoință. Însă, după cum era de așteptat, această metodă nu a funcționat. În anul 1903, aripa asociației condusă de Emmeline Pankhurst a început proteste violente pentru a semnala lipsa drepturilor și pentru a presa conducerea să adopte dreptul la vot. Acestea au făcut boicot, au pichetat și chiar au dat cu bombardamente.

În anul 1918 a fost adoptat votul pentru femei, însă în condiții speciale. Aveau voie să voteze doar dacă aveau peste 30 de ani și aveau studii universitare, în timp ce barbații aveau voie să voteze de la 21 de ani fără alte restricții. Cu toate acestea, Marea Britanie a fost prima țară din lume care a adoptat dreptul femeilor la vot.

În România

Asociațiile de femei din România au reușit să obțină o victorie parțială la 7 ani după ce dreptul la vot a fost adoptat în Marea Britanie. În iunie 1925, femeile au obținut dreptul de a fi votate în consilii județene și locale, însă nu și de a vota.

După alte negocieri, pe 3 august 1929, femeile absolvente de facultate, funcționare, văduve de război și cele care conduceau societăți culturale aveau dreptul de a vota. Însă, din nefericire, acestea erau foarte puține. Și chiar cele care puteau vota, nu o făceau din cauza influenței societății care nu agreea acest drept al femeilor și le descuraja pe acestea să îl exercite. Ca rezultat, doar 3000, dintre cele 15000 care aveau dreptul, au ieșit să voteze.

Într-un final, în anul 1938, în Constituția României s-a adăugat și dreptul femeilor la vot, indiferent de calificări, dar și dreptul de a fi alese în orice poziții politice, inclusiv în Parlament.


Astăzi

Deși în ziua de astăzi  în majoritatea țărilor din lume femeile au drept de vot, aceasta nu înseamnă că lupta s-a terminat. Există țări în care drepturile femeilor sunt insuficiente și țări în care sunt chiar inexistente. Dar, chiar în țările precum România, în care drepturile femeilor există în teorie, în realitate discriminarea este prea ușor de întâlnit.

Atât de multe locuri de muncă sunt mai bine plătite pentru bărbați decât pentru femei, în atât de multe locuri li se oferă mai multă credibilitate bărbaților și atât de multe funcții în care femeile nu sunt votate pentru că nu sunt considerate destul de capabile. Lupta reală pentru drepturi nu este dusă doar pentru a obține un paragraf în Constituție care să dovedească faptul că femeile sunt egale cu bărbații, această luptă este dusă de fiecare dintre noi, în fiecare zi, în fiecare moment în care nu renunțăm pentru că ni se spune că nu putem pentru că suntem fete.

Putem, o vom face și vom continua lupta pe care am început-o în antichitate și la care luptăm de atunci fără încetare. Lupta de a le dovedi tuturor că noi, chiar dacă suntem fete, suntem capabile să facem orice, fără ca genul să reprezinte o piedică.


Articol redactat de Azoitei Ingrid.

Articol editat de Stănescu Antonia.

Tags

Great! You've successfully subscribed.
Great! Next, complete checkout for full access.
Welcome back! You've successfully signed in.
Success! Your account is fully activated, you now have access to all content.