May 7, 2021

De ce sunt Bruxelles, Strasbourg, Luxemburg și Frankfurt principalele orașe ale UE?

De ce sunt Bruxelles, Strasbourg, Luxemburg și Frankfurt principalele orașe ale UE?

Uniunea Europeană nu are o capitală oficială, cele șapte instituții ale sale având sediul central în patru orașe diferite: Bruxelles, Strasbourg, Luxemburg și Frankfurt. Alegerea acestor orașe nu este întâmplătoare, ele fiind alese atât din scopuri practice, dar mai ales, datorită conceptelor și ideilor pe care le simbolizează.

Totul începe în 1951, când Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO) este înființată. Drept urmare, reprezentanții celor șase state fondatoare încep discuțiile în privința alegerii locului unde vor fi sediile centrale ale instituțiilor importante. O serie de orașe sunt luate în considerare, Bruxelles fiind preferat de majoritate, cu excepția premierului Belgiei, care insistase asupra orașului Liège deoarece aici se afla inima industriei miniere belgiene. Până la urmă, nu se ajunge la o decizie definitivă, orașul Luxemburg fiind desemnat ca sediu provizoriu. Dar, clădirea din Luxemburg destinată găzduirii Adunării Comune a CECO nu avea o sală îndeajuns de încăpătoare pentru întruniri. Într-un final, se găsește locul adecvat, acesta fiind în orașul Strasbourg, capitala regiunii Alsacia din estul Franței, unde încă din 1949 se țineau ședințele Consiliului Europei.

Odată cu întemeierea Comunității Economice Europene și a EURATOM în 1957, activitatea instituțiilor europene se reorientează către Bruxelles. Cu timpul, Bruxelles a devenit centrul decizional al Consiliului European, Consiliului Uniunii Europene, Comisiei Europene și împarte cu Strasbourg sesiunile Parlamentului European (în Strasbourg au loc reuniunile întregului Parlament, iar în Bruxelles sunt derulate reuniunile comisiilor); în timp ce Curtea de Justiție, Curtea Europeană de Conturi și Secretariatul General sunt instalate în Luxemburg. De asemenea, Bruxelles a devenit din 1967 și sediul general al NATO.

Pe lângă cele spuse mai sus, un alt motiv pentru desemnarea acestor orașe a fost și poziționarea lor geografică în țări sau regiuni care, prin caracterul lor cultural și lingvistic, subliniază însăși deviza Uniunii Europene, anume "Unitate în diversitate". Atât Belgia cât și Luxemburg au fiecare câte trei limbi oficiale (în Belgia: olandeza, franceza și germana, iar în Luxemburg: luxemburgheza, germana și franceza), în timp ce în Alsacia, atât cultura germana cât și cea franceza au coexistat timp de secole. De altfel, aceste teritorii au reprezentat un câmp de luptă istoric între Germania și Franța sub diferitele lor forme statale, alegerea celor mai importante centre urbane din aceste zone simbolizând astfel actul concilierii dintre cele doua țări instituit după Cel de-Al Doilea Război Mondial.

În schimb, în cazul orașului Frankfurt, alegerea acestuia ca sediu al Băncii Centrale Europene nu a fost luată datorită diversității culturale a urbei sau a regiunii, ci mai degrabă  pentru infrastructura sa remarcabilă și pentru faptul că deja găzduia centre universitare economice recunoscute în întreaga lume și sediile celor mai importante bănci și instituții financiare nemțești și americane.

În ultimii ani, mulți demnitari europeni, mai ales cei din Partidul Verde, au propus mutarea tuturor instituțiilor, mai putin a Băncii Europene, într-un singur oraș, ori în Bruxelles ori în Strasbourg. Motivele invocate au fost de natură financiară, considerându-se că în acest mod s-ar economisi aproximativ 200 de milioane de euro și de natură ecologică, declarându-se că peste 20000 de tone de dioxid de carbon sunt emise în atmosferă din cauza deplasării demnitarilor între orașele principale ale Uniunii.

Articol redactat de Băluță Victor în cadrul proiectului Școli ale Parlamentului European.