Mitul narcisismului și adevărul din spatele lui

Ediția Ianuarie 2022 Jan 28, 2022

Cu mult înaintea primului selfie, grecii antici ,dar şi romanii aveau un mit despre cineva obsedat de propria imagine.  Este vorba despre Narcis, un bărbat atrăgător care îşi căuta perechea prin lume. După ce a respins-o pe nimfa Echo, şi-a văzut propria reflexie în râu, îmdrăgostindu-se de ea. Incapabil să se despartă de reflexie, Narcis s-a înecat. O floare a crescut în locul în care a murit, fiind  numită Narcisă.

Mitul surprinde ideea principală a narcisismului, preocuparea de sine exagerată şi uneori defavorabilă. Ceea ce foarte mulți oameni nu știu este faptul că narcisismul nu este doar un tip de personalitate, este un set de trăsături clasificate şi studiate de psihologi. Definiţia narcisismului e imaginea de sine gonflată şi grandioasă. Narcisiştii se cred mai arătoşi, mai deştepţi şi mai importanţi decât alţi oameni, crezând că merită un tratament special. Psihologii recunosc două forme de narcisism: cel grandios şi cel vulnerabil. De asemenea mai există şi tulburarea de personalitate narcisică, formă extremă, asupra căreia vom reveni.

Narcisistul grandios e cel mai des întâlnit, caracterizat de extroversiune, dominanţă, dar şi dorința de atenţie sporită. Narcisiştii grandioşi caută atenţie şi putere, uneori ca politicieni, celebrităţi, sau lideri culturali. Bineînţeles, nu toţi cei care caută aceste poziţii de putere sunt narcisişti. Mulţi au motive pozitive, precum atingerea potenţialului, sau ca să îmbunătăţească vieţile oamenilor, dar narcisiştii caută puterea pentru statut şi atenţia pe care o primesc.

Pe de altă parte, narcisiştii vulnerabili sunt tăcuţi şi rezervaţi. Au un puternic simţ de îndreptăţire, dar se simt ușor ameninţaţi şi desconsideraţi. În ambele cazuri, partea întunecată a narcisismulul îşi face apariţia. Narcisiştii acţionează egoist, deci liderii narcisişti iau decizii riscante şi lipsite de etică, iar partenerii narcisişti sunt necinstiţi sau infideli. Când propria imagine este pusă sub semnul întrebării, devin ofensaţi şi agresivi. Este precum o boală în care bolnavii se simt bine, dar cei din jurul lor suferă.

La extremă, comportamentul lor e considerat o tulburare psihică numită tulburare de personalitate narcisică. Aceasta afectează 1-2% din populaţie, cel mai des bărbaţii. De asemenea, este un diagnostic aplicabil doar adulţilor. Copiii pot fi foarte egocentrici, dar acest lucru poate fi doar o etapă de dezvoltare normală. Ediţia a cincea a Manualului de Diagnostic şi Statistică al Asociației Americane de Psihiatrie descrie câteva trăsături asociate acestei tulburări de personalitate. Printre ele se numără o imagine de sine grandioasă, probleme legate de empatie, un simţ de îndreptăţire şi nevoia de admiraţie sau atenţie. Aceste trăsături devin o tulburare de personalitate deoarece preiau controlul în vieţile oamenilor şi cauzează probleme. În loc să aibă grijă de propria familie, o folosesc ca pe o sursă de atenţie sau admiraţie. În loc să caute un feedback constructiv, oamenii care sufera de turburare de personalitate narcisistă le spun celor care vor să-i ajute că se înşală.

Ce anume cauzează narcisismul? Studiile pe gemeni indică o influenţă genetică clară, cu toate că nu se ştie exact care gene sunt implicate. Dar şi mediul înconjurător contează. Părinţii care-şi pun copiii pe un piedestal hrănesc narcisismul grandios. Părinţii distanţi şi dominanţi îl stimulează pe cel vulnerabil. Narcisismul este mai des întâlnit în culturile care preţuiesc individualismul şi auto-promovarea. De exemplu, în Statele Unite, narcisismul este în creştere începând cu anii '70 ,din cauza unei preocupări comune a anilor '60 care a dat naştere mişcării stimei de sine și promovării materialismului. În ultimii ani, mass-media a înmulţit posibilităţile de auto-promovare, cu toate că nu există dovezi clare că acestea provoacă narcisismul, mai degrabă le oferă narcisiştilor un mijloc de a căuta atenţia şi statutul.

Pot narcisiştii să-şi îmbunătăţească aceste trăsături negative? Da! Orice metodă care-i ajută să-şi vadă onest comportamentul şi să se preocupe de cei din jur, precum psihoterapia sau practicarea compasiunii care pot fi de folos. Totuşi, poate fi dificil pentru cei cu tulburare de personalitate narcisică să-şi îmbunătăţească comportamentul. O imagine de sine defavorabilă e greu de acceptat pentru un narcisist, de aceea pentru a ajuta aceste persoane trebuie să fim sinceri cu ele și să le fim alături pe toata perioada tratamentului.


Articol scris de Neacșu Georgiana Rebeca.

Articol editat de Covrig Izabela.

Tags

Great! You've successfully subscribed.
Great! Next, complete checkout for full access.
Welcome back! You've successfully signed in.
Success! Your account is fully activated, you now have access to all content.