November 2, 2020

Constantin Brâncuși

Cu toții am auzit , la un moment dat numele de ”Constantin Brâncuși” , poate de la un profesor , poate într-o conversație pe care am auzit-o căreia nu-i am acordat foarte multă atenție . Sunt aici să întreb:”Merită să ne luăm câteva minute din viață pentru a observa niște opere de artă ale unui talentat artist gorjean?”.

Câteva dintre operele lui celebre ,despre care probabil că ați auzit sunt : ”Coloana Infinitului”, ”Poarta Sărutului” și ”Masa Tăcerii”. La prima vedere , par doar niște nume dar ceea ce le definește este semnificația fiecăreia dintre ele .

Totul a început odata cu nașterea lui Constantin Brâncuși , din februarie 1876 , în Județul Gorj. Deși noi , românii , scriem numele lui cu diacritice , pronunția lui corectă este ca cea în franceză (un link dacă sunteți curioși de cum se pronunță de fapt : https://www.howtopronounce.com/french/brancusi/).Artistul a petrecut o mare parte din viață la Paris, unde a fost, de altfel, și îngropat.

Desen realizat de Suvalcu Miruna

În anul 1934, sculptorul Constantin Bâncuși a fost invitat să ridice un monument pentru cinstirea faptelor eroice ale gorjenilor și, cu deosebire,
a rezistenței populației orașului Târgu-Jiu, din timpul Primului Război Mondial. Artistul dorise dintotdeauna “sa facă ceva pentru țară”, astfel încât a acceptat bucuros comanda, socotind-o un punct culminant în cariera sa. Atunci, Coloana Infinitului  a apărut în peisaj , având 16 moduli (numiți mărgele de Brâncuși) , adică 15 întregi și două jumătăți. Numărul  se conectează cu anul în care România a intrat în Primul Război Mondial .

”Poarta Sărutului” este, de asemenea, un lăcaș important, unde, de obicei, se fac cererile în căsătorie . Totuși, de ce se întâmplă acest lucru? Se crede că poarta veghează asupra căsătoriilor promise acolo. Poarta Sărutului, construită din travertin, este poarta prin care se face trecerea spre o altă viață. Motivul sărutului, prezent pe stâlpii porții, ar putea fi interpretat și ca ochii care privesc spre interior.

Numită de sculptor uneori „Templul sărutului”, a fost realizată manual de Brâncuşi, ajutat de câţiva cioplitori.  Se ştie din mărturii orale că amplasamentul ei a fost schimbat de două ori înainte de a se stabili locul pe care s-a ridicat.

Stâlpii „Coloanei sărutului” prezintă multiplicat simbolul ochilor îngemănaţi, iar arhitrava „Porţii sărutului” reproduce, incizat de patruzeci de ori „Sărutul din Montparnasse”, sugerând o horă.

Iar ultima, dar nu cea din urmă, Masa Tăcerii. Această sculptură este legată de Creștinism: Masa Tăcerii a fost lucrată în piatră, calcar de Bampotoc şi reprezintă simbolic masa de dinaintea bătăliei la care urmau să participe ostaşii români. Cele 12 scaune din jurul mesei sunt în formă de clepsidră, care măsoară simbolic timpul, amintind de numărul apostolilor.

„Eu vreau să sculptez forme care pot da bucurie oamenilor, spunea el. Semnificaţia creaţiei lui Brâncuşi a fost supusă şi altor interpretări. Una dintre ele este aceea că Masa Tăcerii ilustrează Cina cea de Taină, în care cei 12 Apostoli ce se află în jurul lui Iisus. Cele 12 scaune din jurul mesei sunt Apostolii, iar Masa îl reprezintă pe însuşi Iisus.

Dacă vreodată ajungeți în Oltenia, nu ezitați să treceți prin Gorj pentru a vedea creațiile fantastice ale lui Constantin Brâncuși. Merită, vă promit!

Articol scris de Pampu-Romanescu Daria (VII B)