Care este scopul vieții?

Dec 20, 2021

În opinia lui Sigmund Freud (1856-1939), principiul plăcerii este acela care determină scopul vieții. Această părere îi aparține celui care este considerat a fi părintele psihanalizei, încât a fost un neuropsihiatru austriac, fondator al școlii psihologice de psihanaliză. În plus, însăși filozoful spunea că "Viața mea nu are nicio importanță în afara psihanalizei". Ideea prezentată legată de fericire a fost publicată în lucrarea Angoasă și civilizație, unde se analizează răspunsul la întrebarea "Ce este fericirea?", prin adresarea unor noi întrebări precum: "Care sunt intenţiile şi obiectivele vitale trădate de conduita oamenilor? Ce cer ei de la viaţă? Spre ce tind ei?", răspunsul fiind faptul că aceștia vor să devină și să fie fericiți.

Scopul vieții este considerat a fi fericirea, dar ce este fericirea? Ea poate fi văzută din două perspective: pe de o parte satisfacerea unor plăceri sau dorințe, iar pe de altă parte, evitarea durerii și a neplăcerii.

În primul rând, satisfacerea dorințelor aduce bucurie. Însă, există mai multe tipuri de plăceri. Pornind de la nevoile primare din piramida lui Maslow, un om are nevoi fiziologice ca foamea, satisfăcută prin mâncare sau setea, prin apă. Însă acestea nu trebuie să rămână doar la rangul de nevoi, ele pot deveni plăceri, prin consumul unui aliment preferat. Spre exemplu, dacă o persoană își dorește să mănânce o savarină, sentimentele resimțite de acea persoană după consumul alimentului dorit se transormă în plăcere, iar astfel, nevoia fiziologică devine o plăcere. Acea persoană ar fi putut trăi și fără savarină, însă se simte mai bine în urma consumului acesteia. În vârful piramidei lui Maslow se află nevoia de autorealizare, iar nimic nu se compară cu sentimentul resimțit în urma trecerii cu brio a unui examen. De aceea, un alt exemplu de plăcere vine prin autorealizarea sinelui. În plus, omul trebuie să facă activități care îi aduc bucurie. Se consideră că un om sănătos lucrează 8 ore, doarme 8 ore și se relaxaeză 8 ore. Dar ce face ca să se relaxeze? Există multe variante, precum cititul unei cărți, vizionarea unui serial sau o plimbare, însă orice s-ar alege, omul va face doar ceea ce îi place cu acest timp, doarece el își alege activitatea. Toate aceste acțiuni au durate de timp diferite și provoacă plăceri pe scurte perioade de timp, însă puțin cu puțin, omul este mai fericit. Fericirea reprezintă satisfacerea acestor nevoi care au atins o mare tensiune sub forma unui fenomen episodic. Iar fericirea are o definiție proprie pentru fiecare persoană în parte. Aceasta nu poate fi generalizată, întrucât suntem cu toții diferiți, iar activitățile alese de cineva pot displăcea altcuiva.

În al doilea rând, fără durere, nu am știi ceea ce este plăcerea. Toate persoanele traversează pe parcursul vieții lor perioade mai tensionate, stresante, care nu provoacă sentimente plăcute. O persoană care muncește este obosită. Astfel, în momentul în care pleacă în concediu se va simți automat mai bine. Acea persoană nu ar aprecia concediul, o perioadă fără muncă, la fel de mult dacă nu ar lucra. Acest principiu este similar și fericirii. Dacă nu am fi triști, nu am știi să identificăm fericirea. Acest sentiment ar deveni normal. Niciodată nu conștientizăm cât de bine ne simțim în corpul nostru până când nu avem o durere insuportabilă de cap sau de spate, de exemplu. În acele momente, apreciem o zi oarecare, când nu simțim așa ceva. Atunci când omul nu se simte bine și dorește să fie fericit, tinde să își reducă pretențiile la fericire, intrând într-un ciclu cufundat în tristețe, moment în care micile plăceri pot reprezenta salvarea. Iar dacă acesta nu pare realizabil, se renunță cu totul la idee precum în faimoasa fabulă Vulpea și strugurii a lui La Fontaine, când animalul a ajuns la concluzia că strugurii erau acri, deși nu îi gustase, neputând ajunge la ei. De aceea trebuie să fim conștienți de luminița de la capătul tunelului, de faptul că există zile mai bune, iar ceea ce putem face este să satisfacem o mică plăcere pentru o aduce un dram de fericire.

Astfel, Sigmund Freud a considerat că Principiul plăcerii este acela care determină scopul vieții.

În plus, părerea lui Nicolai Hartmann o susține pe cea a lui Freud prin citatul "Fiecare om își poartă destinul său fără ca altul să-și poată lua vreo responsabilitate". Luând în considerare opinia părintelui psihanalizei, se consideră că satisfacerea plăcerilor aduce fericire. Fiecare om este diferit. Ce îl bucură pe unul poate nu îl bucură pe altul, de aceea orice persoană este responsabiă de propria-i fericire și nu poate depinde de altcineva. Nimeni nu se cunoaște mai bine decât sinele, astfel trebuie să le comunicam și celorlati dorințele pentru a putea fi îndeplinite. Destinul este individual. Fiecare decizie aduce către noi oportunități, noi căi de a fi fericit.

Așadar ce este fericirea? Din punct de vedere etimologic este binele suprem sau eudaimonia, după cum spuneau grecii. Însă, Constantin Noica surprinde mult mai bine esența acesteia, în Jurnal de idei, spunând că Sensul vieții este să îți pui problema sensului vieții. Astfel fericirea este ceea ce te face fericit. Dar ce te face fericit? Sigur, aceasta este o întrebare personală și individuală, însă eu consider că fericirea este de două feluri: trupească și sufletească. Satisfacerea plăcerilor din prima categorie duce și la împlinire sufletească, deci totul se reduce la suflet.

În concluzie, perspectiva lui Freud pune în lumină problema fericirii, ce este ea. Un răspuns foarte simplu la o întrebare foarte grea: fericirea este ceea ce te face fericit, acesta reprezintă scopul vieții. Însă... este opinia acestui neuropsihiatru din secolul trecut actuală zilei de astăzi? Da, pentru că lumea, în continuare, nu știe cum să găsească fericirea. Toată lumea o caută, dar nu știe unde să se uite. O persoană săracă poate să fie fericită pentru simplul fapt că a primit de mâncare în acea zi, pe când cineva bogat poate să fie trist din cauză ca acea masă nu a avut desertul favorit, de exemplu. Fericirea este în diferență de perspectivă. Astfel, Freud conclude faptul că Niciun sfat nu este aici valabil pentru toți, fiecare trebuind să caute prin el însuși modalitatea prin care să poată să devină fericit.

Deci fericirea nu trebuie căutată altundeva decât în sine.


Eseu realizat de Botescu Ioana în cadrul orei de Filosofie.

Editat de Stănescu Antonia.

Tags

Great! You've successfully subscribed.
Great! Next, complete checkout for full access.
Welcome back! You've successfully signed in.
Success! Your account is fully activated, you now have access to all content.