Case bântuite din București

Halloween 2021 Oct 31, 2021

În sfârșit a venit sezonul poveștilor macabre și al dovleceilor, sezonul în care pasionații de paranormal se simt mai în largul lor ca niciodată. Fie că preferi să stai în casă uitându-te la un film spooky, sau să te plimbi pe străzile capitalei în căutare de aventuri și pânze de păianjen, e bine de știut că Bucureștiul are, ca orice capitală de rang european, cantitatea lui de fenomene inexplicabile, case abandonate și locuri care îți dau fiori, perfecte pentru seara de Halloween.

1. Casa Sângelui Negru din Centrul Vechi

Pe strada Mântuleasa numărul 33 se află, după mine, casa cu cea mai înfricoșătoare legendă urbană locală din câte am auzit. Cu toții (okay, nu chiar toți) am citit "Nuntă în cer" și "Pe strada Mântuleasa" de Mircea Eliade, opere inspirate (cică) de locul acesta și de poveștile lui. În Casa Sângelui Negru a copilărit scriitorul, fapt ce și-a pus amprenta pe personalitatea și opera lui. Se zvonește că locuința e bântuită de demoni și fantome. De ce? Noaptea se aude un susur suspect dinspre poarta de intrare, iar dimineața apar niște pete întunecate pe clădire, asemănătoare sângelui (de aici și numele).

Mai multe crime au avut loc în Casa Sângelui Negru, cea mai populară fiind a unei prostituate, undeva prin secolul XIX, ulița Mântuleasa având o istorie de peste 300 de ani.

Mântuleasa nr. 33

2. Capela Sfânta Elisabeta

Ctitorită în 1870 de către regina Elisabeta, a fost parcă predestinată focului și bombelor. În 1883, la doar 13 ani după inaugurare, a fost arsă de un foc puternic și misterios, ca mai apoi, în 1944 turla să-i fie zburată de bombardamente germane. În 1948 a fost aproape uitată, încuiată de autorități. După revoluție, se spunea că între zidurile bisericii se aduna o sectă satanică, urmând să fie iar incendiată în 2003.

Deși capela a fost reconstruită și sfințită, mulți localnici susțin că noaptea se adună spiritele rele între ziduri, auzindu-se sunetul focului încă arzând pereții bisericii.

Capela Sfânta Elisabeta

3. Casa înghițită de iederă/Casa Diavolului

Pe strada David Praporgescu numărul 19, se spune că Diavolul și-a găsit o "reședință permanentă", într-o casă sigilată cu iederă. Legenda urbană ne zice că trei femei au trecut granița spre lumea de dincolo în mod violent (una s-a sinucis și două au fost omorâte). Deși nu se știu detalii, se presupune că iedera a crescut pe casă pentru a bloca spiritele înăuntrul ei, păstrându-le prizoniere între două lumi. Unele voci spun că în nopțile cu lună plină pe pereții casei apare Numărul Diavolului, 666, ca un mod simbolic de a-și marca prezența. În agonie, sufletele celor trei femei se zbat până azi prinse în iederă, iar în unele zilele poți auzi strigătele.

David Praporgescu nr. 19

4. Hotel Cișmigiu

Hotel Cișmigiu are o istorie de generații. Ridicat în 1914, dar desemnat cămin studențesc abia multe decenii mai târziu, după revoluție, sub conducerea Academiei de Teatru și Film. Se spune că o studentă la actorie s-a prăbușit în casa liftului, zbătându-se în agonie câteva ore. După chinuri groaznice a murit. Mulți spun că strigătele ei se aud și acum, iar prezența îi este resimțită deseori.

Hotel Cișmigiu/Hotel Palace

5. Casa Poporului

Se spune că Palatul Parlamentului este bântuit nu numai de fantomele care apar în visele deputaților ce dorm în ședințe, dar și de spirite reale, fantome ale morților. Ele apar și rup sigilii, fluieră sau se joacă cu sistemele de securitate. Personalul de noapte al clădirii relatează întâmplări paranormale din 2001, prima dintre spiritele văzute fiind o fată tânără într-o rochie de vară cu floricele. Da, la început poate părea absurd, dar istoria construirii Casei Poporului vine, cumva, ca să sprijine aceste legende.

După cutremurul din 1977, Ceaușescu a ras de pe fața pământului cartierul Uranus, aflat în actuala zonă Izvor. Lăsând la o parte pierderea culturală a unui cartier cu arhitectură interbelică, foștii locuitori au fost răspândiți în blocuri muncitorești, iar câțiva s-au sinucis. Se spune că spiritele celor morți în locul în care astăzi este ridicat Palatul Parlamentului îl bântuie cu confuzie.

“Lucrez în administrația Palatului Parlamentului încă de la deschidere. Nu s-a auzit de vreo problemă de acest gen până în anul 2001. Atunci am auzit prima poveste. Apoi alta şi alta, din ce în ce mai des, de la poliţiştii şi jandarmii care lucrează noaptea, pompierii care verifică sistemul de prevenire a incendiilor, bucătari sau chiar persoane oficiale. Eu personal nu am văzut fantomele, cred că şi din motiv că lucrez ziua. Dar le-am reţinut poveştile spuse de persoane diferite şi cred că trebuie să fie ceva, pentru că fără foc nu iese fum…” este mărturia unui angajat pe care am găsit-o în ziarul Libertatea.

Casa Poporului

6. Școala Centrală

Școala centrală este un loc învăluit de legende urbane. Clădirea liceului a fost ridicată în 1851, printr-un decret dat de domnitorul Barbu Știrbey, iar arhitectura a fost realizată de Ion Mincu, pe modelul ansamblurilor mânăstirești de la sfârșitul secolului al XVII-lea.

Instituția a funcționat ca școală de fete, până în anul 1953, când ea devine liceu mixt, denumirea acesteia fiind schimbată în "Școala Medie nr. 1", iar ultima schimbare de nume a liceului a avut loc în 1990, când acesta a adoptat titlul pe care îl poartă și în prezent. Este de menționat și faptul că scopul clădirii a fost schimbat pe parcursul existenței sale, datorită ocupației austriece din primul război mondial (1916-1918). Astfel, ea a fost transformată întâi în spital, și apoi în sediul poștei.

Unii pasionați de paranormal consideră că originea fenomenelor supranaturale care ar avea loc în școala centrală se află în istoria ei timpurie, marcată de numeroase abuzuri comise de cadrele didactice asupra elevelor. Cei care susțin ideea unei prezențe paranormale în liceu menționează de obicei fenomene cum ar fi mirosuri neplăcute și inexplicabile care apar în clădire, sunete ciudate, adieri reci, sau obiecte care se mișcă singure din locul unde au fost puse. Scepticii ar zice că este vorba de niște fenomene bizare, dar explicabile, care au devenit în timp misticizate de imaginația colectivă a miilor de elevi care au trecut pragul școlii. Totuși, este lesne de înțeles de ce clădirea construită cu 67 de ani înainte ca România să existe în formă ei actuală este capabilă să stimuleze atât de puternic imaginația umană.

Școala Centrală

Articol redactat de Miriam Georgescu

Imagini de Miriam Georgescu

Articol editat de Covrig Izabela

Tags

Great! You've successfully subscribed.
Great! Next, complete checkout for full access.
Welcome back! You've successfully signed in.
Success! Your account is fully activated, you now have access to all content.