Adiere de vânt

lacrimi șterg obrajii mei

avându-te în gând

lângă mine pe pământ

îți duc dorul doar eu

petale în bătaia noastră

cad pe trupul tău plăpând

adie lung pe fereastră

se desprind de pe pământ

cât aș da să-ți mai sărut

pielea catifelată

de-aș putea să-ți dăruiesc

trupul și inima toată

cu dor îmi amintesc

clipele-mpreună

amândoi în praf de stele

amândoi sub clar de lună

Poezie redactată de Ciripoiu David