Abis
Sunt obosită
Cu toate că am dormit aseară
Și am băut o cafea
Sunt obosită.
E ceva mai adânc
Ceva ce simt în ochi,
În piele, în inimă
Înecată în liniște
Sunt extenuată, amețită.
Nimic nu îmi eliberează mintea
Așa cum o făceai tu.
Vreau să uit de tot.
Toți să uite de mine.
Să dispar.
Sângerez pe hârtie
Și-mi plâng mâinile
Cuvinte pe care gura
Nu le va spune vreodată.
Articol redactat de Șocai Iulia
Copertă realizată de Roșca Daniel
Articol editat de Chițulescu Andreea