Abis

Sunt obosită

Cu toate că am dormit aseară

Și am băut o cafea

Sunt obosită.

E ceva mai adânc

Ceva ce simt în ochi,

În piele, în inimă

Înecată în liniște

Sunt extenuată, amețită.

Nimic nu îmi eliberează mintea

Așa cum o făceai tu.

Vreau să uit de tot.

Toți să uite de mine.

Să dispar.

Sângerez pe hârtie

Și-mi plâng mâinile

Cuvinte pe care gura

Nu le va spune vreodată.

Articol redactat de Șocai Iulia

Copertă realizată de Roșca Daniel

Articol editat de Chițulescu Andreea